„Stima şi încrederea de sine a unui om, mentalitatea lui, felul în care se percepe pe sine şi posibilitatea lui de a evolua îi vor determina calea în viaţă. Fiecare om devine atât cât îşi dă voie să creadă că poate deveni.”
Ursula Yvonne Sandner
Despre încrederea în sine
Pentru început, este necesar să facem distincția între următoarele 3 noțiuni: auto-eficacitatea, încrederea în sine și stima de sine.
Potrivit articolului Practical Ways to Improve Your Confidence (and Why You Should), psihologia dă fiecăruia dintre acești termeni o definiție specifică.
Autoeficacitatea – acest termen, așa cum este definit de Albert Bandura, un psiholog canadian-american, se referă la credința în capacitatea proprie de a îndeplini sarcini specifice. Dacă crezi că ești capabil să gătești cina sau să finalizezi un proiect, acest lucru reflectă o autoeficacitate ridicată. Oamenii cu autoeficactate scăzută depun adesea mai puțin efort într-o sarcină, deoarece nu cred că vor reuși, crescând astfel probabilitatea de eșec.
Încrederea în sine– în contrast, încrederea în sine este mai mult o viziune generală a cât de probabil ai să îndeplinești un obiectiv, în special pe baza experienței tale anterioare. Spre exemplu, atunci când exersezi să cânți la pian, îți vei crește încrederea în capacitatea ta de a cânta la pian.
Stima de sine– termenul cel mai des confundat cu încrederea în sine este cel mai puțin asemănător cu acesta. Stima de sine se referă la o credință în valoarea ta generală. Afirmații generale precum „Sunt o persoană bună” se încadrează în această categorie. Stima de sine este unul dintre nivelurile ierarhiei nevoilor lui Maslow, iar îmbunătățirea încrederii în sine poate contribui la o stimă de sine mai largă.
Profesor la Liceul Româno – Finlandez, Emi Popescu interacționează zilnic cu adolescenții și consideră că lipsa încrederii în sine în rândul lor este o problemă reală.
În cadrul interviului pe care ni l-a acordat, Emi vorbește despre cum pot tinerii să facă față acestei probleme și cum își pot îmbunătăți viața considerabil.
Ce părere ai despre lipsa încrederii în sine?
Un factor foarte important, atunci când vorbim despre încrederea la adolescenți, este familia-educația și încrederea pe care o primești de acasă. Dacă părinții au încredere în tine și de mic ți-au arătat lucrul acesta, au făcut în așa fel încât și tu să vezi încrederea pe care ei o au în tine, ți-au oferit cuvinte de încurajare și au discutat despre aspectele care pot fi îmbunătățite, vei căpăta încredere.
Putem vorbi și despre ce se întâmplă la școală sau în grupul de prieteni. Dacă ai un grup de prieteni care pune multă presiune pe tine și îți transmite ideea că nu ești suficient de bun, normal că și încrederea va scădea.
Ce putem face în momentele în care familia/grupul de prieteni ne scad încrederea în sine?
În adolescență, în perioada liceului, cel mai mult îți petreci timpul cu grupul de prieteni. În cadrul acestuia e foarte important să analizezi ce fel de oameni sunt cei pe care îi ai ca prieteni. Sunt persoane care aduc un plusvaloare în viață ta, te ajută să-ți depășești limitele, te ajuta să ieși din zona de confort?
O analiză ajută foarte mult! Poți începe prin a răspunde la întrebarea:
Ce fel de oameni mă înconjoară?
Dacă vezi că nu sunt o prezență bună, evident că nu îi poți schimbă dintr-odată, însă poți căuta strategic prieteni, oameni, poate chiar adulți, mentori, persoane în care ai încredere, care te pot învăța lucruri diferite, care să te ajute să evoluezi.
Atunci când erai adolecent, știai cum să gestionezi momentele în care îți scădea încrederea?
Nu tocmai. M-am confruntat o mare parte din adolescență și din liceu cu un dialog negativ pe care îl aveam cu mine însumi. Însă, cu toate că asta era realitatea pe care o trăiam, pe mine m-au ajutat foarte mult câteva lucruri. Oamenii pe care i-am avut lângă mine mi-au dat încredere și am început să fac anumite lucruri pe care, în mod normal, nu aș fi vrut sa le fac: să particip la diverse concursuri, să prezint proiecte la clasă, să merg în diverse tabere, excursii ș.a.m.d..
Recomand cartea Curs practic de încredere, pe care eu am citit-o în perioada adolescenței. Ajută foarte mult să cauți explicațiile psihologice care se află în spatele fricii și a încrederii, a unei imagini de sine care este negativă și te trage în jos.
Curs practic de încredere. Ed. a III-a
Acumularea de informații este necesară, dar nu și suficientă. Este util să îți faci o listă după ce ai acumulat informațiile pentru a vedea ce s-ar aplica propriei persoane, dar și pentru a începe să le aplici sistematic în familie, în grupul de prieteni.
Influențează social media încrederea în sine?
Social media poate avea un impact negativ asupra ta în momentul în care deschizi Facebook-ul/ Instagram-ul/ TikTok-ul și îți dai seama că nu te încadrezi în standardul care se prezintă și la care este aproape imposibil de ajuns.
De cele mai multe ori, influencerii creează o imagine de perfecțiune, imagine care nu există. Oamenii sunt imperfecți, fac greșeli.
Revin la ideea de discernământ și analiză. Ce persoane urmăresc? Care este modelul pe care mi-l dau? Daca este unul în care încep să mă văd slab, neputincios, atunci ar fi bine să îmi schimb concentrarea și să caut oameni în social media care fac lucrurile diferit.
Social media ne creează o falsă încredere în noi?
În momentul în care intri pe social media și primești like-uri, comentarii, creierul eliberează o substanță numită dopamină. Aceasta îți dă o stare de bine, de fericire. De aceea, activitatea din social media este văzută, de foarte multe ori, ca o dependență. Lucrul acesta afectează automat și încrederea în sine.
Ce aș putea spune este că trebuie să intervină un semnal de alarmă atunci când pui prea mult preț pe like-urile primite, pe reacțiile celorlalți și vrei ca toate pozele pe care le faci să fie perfecte, chiar dacă tu știi că nu ești perfect.
Tinerii au foarte multe nesiguranțe. Nu sunt siguri de ceea ce știu, de ceea ce pot, de ceea ce au capacitatea să facă. Ei încearcă să arate o încredere falsă. De obicei putem vedea acest lucru prin aroganță, prin bravare, teribilism, încăpățânare.
Putem ajuta aceste persoane prin a le arăta disponibilitate. Spune-i celuilalt:
Eu sunt dispus când vrei tu să mergem la un concert împreună./Sunt aici, spune-mi și vin alături de tine./ Dacă treci printr-un moment dificil, spune-mi și îmi pun timp deoparte pentru tine.
DE CE?
Pentru că, în momentul în care arăți disponibilitate, îi arăți celuilalt că îți pasă.
Acest interviu face parte din seria SmartIn realizată de echipa Strigăt pentru educație. Urmărește întregul episod aici:
